De‐a lungul istoriei omenirii, am văzut de atâtea ori beneficiile gândirii infinite. Nașterea marilor civilizații, progresele științei și ale medicinei și explorarea spațiului cosmic, toate au avut loc deoarece grupuri mari de oameni, uniți într‐o cauză comună, au ales să colaboreze fără să aibă în vedere un final clar definit. De exemplu, dacă o rachetă s‐a prăbușit în drumul ei către stele, am descoperit ce a mers prost și am încercat din nou... și din nou... și din nou. Și, chiar și după ce am reușit, am mers mai departe. Am făcut aceste lucruri nu datorită promisiunii că vom primi un bonus la sfârșit de an; am făcut aceste lucruri pentru că am simțit că astfel ne aduceam contribuția la ceva mai presus de noi înșine, ceva cu o valoare care avea să dureze cu mult dincolo de viețile noastre.
