O metodă surprinzător de des întâlnită printre inventatori de frunte precum Thomas Edison, artiști precum Frida Kahlo și sportivi precum Serena Williams este jurnalul zilnic.
Jurnalul zilnic are o reputație groaznică. Înainte de a respinge această practică văzând în ea o obișnuință a adolescenților singuratici și melodramatici, să reformulăm conceptul având în vedere un grup total diferit: Navy SEALs. Una dintre primele lecții pe care le învață soldații din Navy SEALs este că, în orice bătălie, cucerirea poziției mai înalte este decisivă. Aceasta îți dă mult necesara perspectivă. În absența ei, poți face ușor erori fatale, pentru că îți lipsește imaginea de ansamblu. Același principiu se aplică în viața de zi cu zi, în care urgențele cotidiene și nesfârșitele angajamente sunt amenințări constante pentru atingerea obiectivelor strategice.
Dezvoltarea unei practici zilnice a unui răgaz de reflecție și proiecție strategică poate să aducă beneficii substanțiale, care în timp se însumează. Deja știm că exercițiul reflexiv poate să stimuleze învățarea mai rapidă, o încredere sporită și o cunoaștere mai profundă. E numai începutul. S-a demonstrat, de asemenea, că notarea evenimentelor zilnice ne ajută să procesăm emoțiile, să atenuăm anxietatea și să reducem stresul. Redând cursul evenimentelor din perspectiva noastră narativă, nu mai avem senzația că ele ni se întâmplă nouă. Scriind despre viața noastră, echilibrăm balanța, restabilind sentimentul nostru de control.
În mod special, scrierea de mână a jurnalului ne silește să încetinim ritmul. Deoarece majoritatea adulților gândesc mai rapid decât scriu, suntem obligați să facem pauză și să reflectăm în timp ce așteptăm ca mâna cu care scriem să ne prindă din urmă gândurile, examinând propriile idei într-un mod rareori accesibil într-o zi ocupată cu multe sarcini. Această practică simplă poate să ne furnizeze percepții surprinzător de profunde, precum în situațiile în care psihoterapeutul repetă ultimele tale cuvinte, lămurind un motiv ascuns ori o credință care limitează perspectiva.
Psihologii au identificat o serie de alte beneficii ale jurnalului zilnic, dar, în loc să vă prezint o listă cuprinzătoare, doresc să scot în evidență un anumit tip de jurnal pe care l-am găsit deosebit de util în promovarea autoreflecției, în procesul de învățare și în dezvoltarea abilităților: jurnalul pe cinci ani.
Un număr de versiuni diferite ale acestor jurnale se vând în librării și toate au un element comun: pe aceeași pagină din calendar figurează cinci coloane – câte una pentru fiecare an consecutiv. În fiecare zi, autorul jurnalului scrie de mână câteva rânduri în spațiul corespunzător. Pe urmă, la un an după începerea jurnalului, se petrece un lucru magic. Autorul revine la pagina primei însemnări și, după ce introduce câteva observații legate de ziua curentă, are prilejul să revadă ce a notat în aceeași zi din anul precedent.
Eu dau fiecărui client al serviciilor mele de coaching un jurnal pe cinci ani, deoarece am constatat că este un instrument neprețuit de descoperire și progres. În afară de faptul că stimulează autoreflecția prin scrierea nocturnă în jurnal, recitirea celor notate în trecut întărește memoria ultimelor evenimente și vă ajută să detectați tipare atât în viața voastră profesională, cât și în cea personală.
Printre numeroasele învățăminte pe care le-am extras despre mine însumi ținând un jurnal pe cinci ani:
- Lecția #1: Experiențele acumulate în comun sunt de obicei mai bune decât anticipam.
- Lecția #2: Zilele cele mai productive sunt acelea lipsite de e-mailuri.
- Lecția #3: Am tendința să uit interacțiunile negative și nu prea știu să port pică.
- Lecția #4: În zilele în care neglijez antrenamentul cardiovascular somnul meu are de suferit.
- Lecția #5: Cu cât un proiect îmi solicită un mai mare efort, cu atât este mai mare satisfacția când proiectul are succes.
Ultima observație merită să fie comentată mai pe larg. Deseori uităm cât efort am depus pentru a înregistra succesele noastre din trecut. În consecință, când se ivesc noi provocări, le supraestimăm dificultatea și ne subestimăm capacitatea de a depăși obstacolele. Un jurnal pe cinci ani joacă rolul unui memento nocturn al obstacolelor depășite, al temerilor risipite și al realizărilor importante.
Ne oferă, totodată, un catalog în derulare al greșelilor noastre din trecut, care este tot atât de util fiindcă ne împiedică să le repetăm inutil. Acum un an mă gândeam să angajez un consultant cu care mai lucrasem în trecut cu rezultate contradictorii. Chiar înainte de a-i aproba începerea unui proiect am dat peste o însemnare din jurnal pe care o scrisesem cu doi ani în urmă, în care spuneam că „XXXX nu este demn de încredere”. De atunci nu am mai colaborat. Fără acea însemnare, aș fi repetat probabil o greșeală evitabilă – și de ce? Din cauza lecției numărul trei reținute de Ron Friedman.
Cercetările ne spun că memoria nu este fotografia precisă și durabilă a evenimentelor așa cum ne place să credem. În schimb, ea slăbește cu timpul, este afectată de numeroase biasuri cognitive și se modifică ușor de fiecare dată când ne amintim un eveniment. Niciuna dintre aceste deficiențe nu se aplică notațiilor scrise, ceea ce face dintr-un jurnal un instrument mult superior de învățare din trecut și de îmbunătățire a predicțiilor noastre.
În același timp, lărgind cadrul nostru temporal de la prezentul imediat spre trecutul îndepărtat, jurnalele pe cinci ani promovează luarea unor decizii mai inteligente și mai temeinice. Una dintre cheile esențiale ale înțelepciunii este capacitatea de a lărgi perspectiva și de a gândi ramificațiile pe termen lung ale unei alegeri, dincolo de câștigul imediat, pe termen scurt. Cu cât reflectăm mai îndelung asupra experiențelor noastre trecute, cu atât suntem mai bine situați pentru a lua decizii inteligente în prezent.
Țineți minte că nu toate însemnările din jurnal trebuie să se concentreze asupra vieții în general. În schimb vă puteți axa pe o singură competență pe care vă străduiți să o dobândiți, precum scrisul, formularea unor idei noi sau atragerea de noi clienți cu oferte atractive. În ultimă instanță, valoarea unui jurnal pe cinci ani este că automatizează exercițiul reflexiv, stimulându-ne să distilăm învățămintele pe care le-am desprins din trecut și să revedem strategiile pe care merită să le urmăm în viitor.
Fragmentul de mai sus e extras din cartea Decodificarea excelenței, semnată de psihologul Ron Friedman.
Plină de sfaturi și practici bune, cartea ne oferă o nouă direcție pentru a atinge succesul: ingineria inversă. Un ghid indispensabil din care aflăm cum să învățăm de la cei mai buni, cum să ne perfecționăm abilitățile și să producem idei inovatoare.