După ce a scris biografiile extinse ale titanilor din lumea științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (Steve Jobs, Albert Einstein (în curs de traducere) și Benjamin Franklin), Walter Isaacson și-a îndreptat atenția spre omul care i-a inspirat pe toți: Leonardo da Vinci. După 10 ani de muncă la această carte și pe baza a 7200 de pagini din uluitoarele carnete ale lui Leonardo și a noilor descoperiri despre viața și opera sa, Walter Isaacson țese o narațiune excepțională, asezonată cu reproduceri color și imagini captivante preluate din carnetele originale.
Inventatorul, pictorul, inginerul, sculptorul și arhitectul Leonardo da Vinci este întruchiparea minții universale, una care a căutat să înțeleagă întreaga creație, inclusiv felul în care ne găsim rostul în ea. Lumea a produs și alți gânditori, care au fost mai profunzi sau mai logici, iar mulți au fost mai practici, însă niciunul care să fie atât de creativ în atât de multe domenii. Unii oameni sunt genii într‑o anumită sferă, precum Mozart în muzică și Euler în matematică. Excelența lui Leonardo s‑a întins în discipline multiple, ceea ce i‑a dat o înțelegere profundă a tiparelor și întrepătrunderilor naturii. Curiozitatea sa l‑a împins atât de departe încât a devenit unul dintre cei câțiva oameni din istorie care au încercat să știe tot ce era de știut despre tot ce putea fi știut.
Și cu toate acestea, geniul lui Leonardo este de fapt unul în care ne putem regăsi fiindcă s-a bazat pe deprinderi pe care le putem îmbunătăți în noi înșine: curiozitatea și observația atentă.
Cea mai clară dovadă că el a fost mai degrabă om decât supraom este șirul de proiecte pe care le‑a lăsat neterminate. Printre ele s‑au numărat o machetă a calului pe care arcașii au făcut‑o praf, o scenă a Adorației și o pictură murală cu o bătălie care au fost abandonate, mașini zburătoare care nu s‑au ridicat niciodată de la sol, tancuri care nu au funcționat niciodată, un râu care nu a fost deviat niciodată și pagini de tratate extraordinare care s‑au adunat unul peste altul, nepublicate. „Spuneți‑mi dacă a fost ceva terminat cu adevărat vreodată”, a mâzgălit el în mod repetat, în fiecare carnet. „Spuneți‑mi. Spuneți‑mi. Spuneți‑mi dacă am făcut vreodată un lucru… Spuneți‑mi dacă a fost construit ceva vreodată.”
Evident, lucrurile pe care le‑a făcut au fost suficiente pentru a‑și dovedi geniul. Mona Lisa demonstrează de una singură asta, la fel cum o fac toate celelalte opere artistice excepționale și desene anatomice ale sale. Dar geniul său se vede și în planurile sale nepuse în practică și capodoperelor lăsate neterminate. Frizând fantezia cu mașinile sale zburătoare, cu proiectele hidraulice și cu dispozitivele militare, a imaginat ceea ce inovatorii aveau să inventeze secole mai târziu. Și refuzând să livreze lucrări pe care nu le perfecționase, și‑a asigurat reputația unui geniu în loc să fie considerat doar un maestru artizan. I‑a plăcut mai mult provocarea lansată de conceperea unui lucru decât sarcina de a duce la bun sfârșit ceva.
Curiozitatea și experimentarea fără astâmpăr ale lui Leonardo ar trebui să ne aducă aminte cât de important este să transmitem copiilor noștri nu doar cunoașterea primită, ci și dorința de a o pune sub semnul întrebării – de a fi imaginativi și, asemenea neadaptaților și rebelilor talentați din orice epocă, de a gândi diferit.
Iată un interviu al autorului cu Neil deGrasse Tyson:
Bill Gates: „Dată fiind fascinația mea pentru Leonardo, am citit multe cărți despre el de-a lungul timpului, dar nu am găsit niciuna care să acopere satisfăcător diversele fațete ale vieții și operei sale. Walter, un jurnalist și autor talentat, a făcut o treabă extraordinară. […] E ironic că un om care a trăit acum 500 de ani ne amintește de minunile vieții moderne.”
Fun fact: Paramount a preluat drepturile pentru ecranizare a cărții și se pare că Leonardo diCaprio va juca rolul lui Da Vinci.
