Ani de zile cercetătorii au încercat să mențină în viață celulele umane atunci când sunt în afara corpului, fără nicio izbândă. Până când, în 1951, unei tinere femei i s-au recoltat celule pentru analize. Henrietta Lacks avea 31 de ani, 5 copii, era de culoare și i s-a pus diagnosticul de cancer cervical. Din păcate ea nu a supraviețuit, însă celulele ei nu doar că doar că supraviețuiau, dar se înmulțeau cu o rapiditate uluitoare în laboratorul cercetătorului George Gey de la spitalul Johns Hopkins.
Asistenta din laborator folosea primele două litere ale numelui și prenumelui pacientului pentru a indexa fiolele cu țesut prelevat. Astfel că ceea ce azi orice cercetător din domeniul medical și farmaceutic cunoaște ca fiind celulele „HeLa”, are o proveniență simplă: numele Henriettei Lacks. Celulele HeLa au fost folosite în cercetările asupra genelor care declanșează cancerul și asupra celor care îl elimină; ele au ajutat la conceperea de medicamente destinate tratării unor boli precum herpes, leucemie, gripă, hemofilie și Parkinson; au fost folosite și în studiul intoleranței la lactoză, al infecțiilor cu transmitere sexuală, al apendicitei, longevității umane. Cromozomii și proteinele ei au fost studiate atât de amănunțit și de precis, încât oamenii de știință au ajuns să le cunoască fiecare detaliu specific.
Celulele Henriettei au devenit materia primă standard pentru munca de laborator. Este imposibil de știut exact câte celule ale Henriettei există astăzi. Un om de știință a calculat că, dacă am pune cap la cap toate celulele HeLa produse vreodată, acestea ar înfășura Pământul de cel puțin trei ori, distanța acoperită fiind de peste o sută șaisprezece milioane de metri! Când era în floarea vârstei, Henrietta depășea cu puțin un metru șaizeci.
Viața nemuritoare a Henriettei Lacks nu este numai povestea celulelor HeLa și a Henriettei Lacks, ci și a membrilor familiei Henriettei – în special a lui Deborah – și a strădaniei lor de o viață de a se obișnui cu gândul existenței acelor celule și a științei care a făcut posibilă supraviețuirea lor. 
Lăudată pentru informarea atentă, pentru modul interesant în care prezintă reportajul, pentru problemele de etică pe care le ridică, pentru relevanța în multe discipline pornind de la artă și știință, ajungând la drept, medicină, antropologie, cartea semnată de Rebecca Skloot nu trebuie să lipsească din biblioteca oricărei persoane interesate de istorie, știință și storytelling.
Rebecca despre carte:
Ascultă episodul Radiolab în care realizatorii vorbesc cu Rebecca Skloot
Cartea a fost ecranizată în 2017 de HBO, cu Rose Byrne în rolul autoarei și Oprah Winfrey în rolul Deborah Lacks. Dacă nu l-ai văzut deja, iată aici trailerul:
