„Să apelezi la un coach nu înseamnă să recunoști că ai o slăbiciune, ci un potenţial.”
Patrick Mouratoglou, coach-ul Serenei Williams, comentator la Eurosport şi la numeroase alte televiziuni internaţionale, conduce de peste două decenii Mouratoglou Tennis Academy, o academie de tenis recunoscută pe plan mondial.
În Coach-ul, Patrick Mouratoglou vorbește despre pasiunea sa pentru tenis, dar şi despre colaborările cu unii dintre cei mai importanţi tenismeni ai planetei. Sprijinindu-se pe experienţa personală, el explică principiile metodei pe care a omologat-o, pentru a permite fiecăruia dintre noi să-şi exploateze pe deplin potenţialul.
Iată câteva fragmente extrase din cartea lui:
De-a lungul acestor două decenii bogate în experienţe, am înţeles din practica de zi cu zi în ce constă diferenţa esenţială dintre un antrenor și un coach. În limbajul comun, aceşti doi termeni sunt cel mai adesea confundaţi sau, şi mai grav, termenul de coach este degradat. Experienţa ne arată că un antrenor excelent se poate dovedi un coach execrabil, dar şi perspectiva inversă este valabilă. Foarte rar se întâmplă ca unii să fie performanţi în ambele registre. Or, din punctul meu de vedere, capacitatea de a unifica ambele competenţe este factorul ce condiţionează reuşita jucătorului.
Antrenorul este cel care analizează punctele forte şi slăbiciunile elevului său, iar apoi elaborează o strategie pentru dezvoltarea jocului acestuia. Odată elaborată, strategia va fi pusă în practică pe teren zi după zi.
În timpul competiţiilor, antrenorul este obligat să-i cunoască pe adversarii jucătorului său, să descopere calităţile şi slăbiciunile din jocul lor. Înaintea fiecărui meci, el elaborează un plan tactic care va permite exploatarea fiecărei slăbiciuni din jocul adversarului.
Coach este acela care conduce echipa din jurul tenismenului. El este un generalist, care nu e specialist nici în pregătirea fizică, nici în domeniul medical, dar care posedă o înţelegere suficientă în aceste domenii pentru a face apel la ştiinţa tehnicienilor, ghidându-le intervenţiile în raport cu nevoile jucătorului. Un coach ştie să se înconjoare de o echipă potrivită, pe care să o administreze eficient. El interacționează direct cu jucătorul. Stabileşte un loc privilegiat cu elevul său, pătrunzând în lumea acestuia pentru a ajunge la chintesență. El îşi conduce elevul către o mai bună înţelegere a obiectivelor, îi dezvoltă gândirea apelând la instrumentele tehnice şi tactice. (Unul se adresează jucătorului perceput ca o maşinărie de luptă, celălalt, dimensiunii umane a jucătorului.) Datorită percepției sale de o mare finețe, un coach îl va ajuta pe tenismen să-și folosească resursele de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului. Îl învaţă să-şi stăpânească emoţiile, acţionează acele resorturi interioare pentru a-l determina să ia deciziile care-l vor ghida spre victorie.
Însoțindu-l tot anul în competiţii, un coach se asigură că elevul său se găseşte într-o „stare de excelență” şi-l ajută să se autodepăşească în cele mai importante meciuri din cariera sa.
„Victoria se ascunde în detalii.”
Cei care excelează în coachingul sportiv sunt extrem de atenţi la toţi parametrii care influenţează rezultatele. Ei ştiu că este vital să-i poată controla, pentru că până şi un singur parametru ignorat poate duce la înfrângere. (Aceşti parametri sunt numeroşi şi de diferite grade. Există mii de motive pentru a câştiga meciuri disputate pe parcursul întregului an, dar şi mii de detalii care pot determina pierderea acelor partide.)
Fiecare meci cere cea mai bună pregătire posibilă, pentru ca toate şansele de reuşită să fie la îndemâna tenismenului. Fiecare antrenament se înscrie într-o logică pe termen lung de formare a jucătorului, dar este şi un prilej de a-l determina să iasă din zona lui de confort ca să progreseze.
[…]
Referitor la obstacolele ivite în calea reuşitei jucătorului, ele sunt, probabil, infinite. Pot fi de ordin omenesc, relaţional, comportamental, fizic, tehnic, tactic sau chiar medical. De altfel, cel mai adesea se întâmplă să avem de-a face cu o combinaţie insesizabilă a tuturor acestor parametri, deoarece obstacolele populează fiecare domeniu.
„Fericirea înseamnă să cauţi explicaţii.”
[…]
Jucătorul de tenis reprezintă un mecanism extrem de complex, având tot felul de componente. Obţinerea rezultatelor presupune o înţelegere a ansamblului acestui sistem. Doar coach-ul are toate elementele ce compun acest puzzle. Dar, în plus, e nevoie ca el să găsească şi mijloacele de a le asambla, de a gândi o strategie şi de a interveni în toate domeniile în care crede că e nevoie să o facă pentru a obţine rezultatele dorite. Şi pentru asta trebuie să fie foarte bine pregătit.
„Să scrii înseamnă să te gândeşti de două ori.”
Cultura rezultatului mi-a permis, de-a lungul anilor, să culeg şi să compilez orice informaţie care mi-ar fi putut fi utilă din perspectiva faptului de a determina progresul jucătorului meu sau de a-l face să câştige un număr de partide mai importante.
Am început prin a umple caietele de notiţe. Zeci de caiete îmi burduşesc astăzi dulapurile. Ce este înăuntrul acestora? Planurile de antrenament, analizele asupra adversarilor, impresiile mele, statistici adunate din timpul competiţiilor. Înainte de a începe cu jucătorul meu scurta şedinţă de analiză şi strategie premergătoare meciurilor, am grijă să fac cât mai multe copii ale acestor însemnări, deoarece așa pot să-mi îmbunătăţesc observațiile anterioare pentru a face modificările necesare.
