Textul de mai jos este semnat de echipa Centrului de Studii Comportamentale – un think-tank înființat în București în anul 2014 cu principalul obiectiv de a aplica principiile economiei comportamentale în înțelegerea modului în care indivizii iau decizii, și care oferă servicii de cercetare și consultanță atât mediului privat, cât și celui public.
Interesul lui Dan Ariely pentru comportamentul irațional a apărut încă din tinerețe, când a fost nevoit să urmeze un tratament complex de recuperare în urma unor arsuri severe cauzate de o explozie. Nu de puține ori, procedurile medicale la care a fost supus i s‐au părut ineficiente și mai ales dureroase, astfel că, după ce a părăsit spitalul, Ariely a început să cerceteze domeniul durerii. Treptat a ajuns la concluzia că ființele umane iau decizii greșite în mod repetat și predictibil și că cercetarea academică poate ajuta la corectarea unora dintre ele. În acest sens, Ariely și‐a dedicat mult timp studiului comportamentului uman, concentrându‐se pe greșelile pe care le fac oamenii și elaborând strategii prin care acțiunile, deciziile și rezultatele acestora să fie îmbunătățite. În plus, a reușit să transpună cu succes limbajul academic – tehnic și greoi – într‐un discurs prietenos și deloc pretențios, astfel încât cercetările lui să poată fi citite și înțelese de toată lumea.
Al dumneavoastră, irațional se bazează pe rubrica autorului, Întreabă‐l pe Ariely, din Wall Street Journal. Unul dintre motivele pentru care a hotărât să transpună în paginile acestei cărți cele mai interesante întrebări și răspunsurile oferite este curiozitatea sa față de dilemele cu care se confruntă oamenii în mod obișnuit. În plus, a vrut să explice principiul pe care se bazează aceste dileme și modul în care pot fi înțelese din perspectiva științelor sociale și a economiei comportamentale. Nu în ultimul rând, autorul s‐a gândit că răspunsurile oferite le‐ar putea fi de ajutor și altor oameni care se confruntă cu probleme similare.
Folosindu‐se de concepte din economia comportamentală, Ariely încearcă să explice diverse probleme cu care ne confruntăm: prioritizarea sarcinilor multiple și infinite pe care le avem de îndeplinit, lupta permanentă cu dieta, diferențele dintre normele sociale și cele de piață, euforia pe care o simțim când suntem în vacanță, neplăcerea care ne încearcă atunci când suntem pe scaunul din cabinetul stomatologului sau rolul bârfei și al lamentărilor. Tendința de a folosi momentul prezent ca punct de referință (fapt care face ca orice schimbare să fie resimțită ca o pierdere), decizia de a nu face nimic comparativ cu decizia de a schimba ceva sau faptul că ne atașăm de lucrurile în care investim sentimente și le supra‐valorizăm sunt doar câteva dintre posibilele explicații ale problemelor noastre de zi cu zi.
Înțelegerea forțelor iraționale care ne influențează ar putea fi un prim pas în luarea unor decizii mai bune.
Economia comportamentală este un domeniu de studiu care poate oferi răspuns dilemelor de acest fel. Unul din principalele beneficii practice ale acestei abordări, care combină microeconomia și psihologia cognitivă, este acela de a ne arăta modul în care mediul și propriile limitări cognitive ne influențează comportamentul. Indivizii pot fi miopi, impulsivi și acordă importanță acțiunilor cu rezultate imediate în detrimentul celor cu beneficii avantajoase. Dacă ar recunoaște că există și alți factori care influențează comportamentul (alții decât prețurile produselor, nivelul venitului sau gradul de informație pe care îl deținem), indivizii ar putea construi noi politici care să răspundă într‐un sens mai realist nevoilor noastre. Metoda de cercetare pe care economiștii comportamentali o folosesc cu predilecție este cea experimentală.
Economia comportamentală a început să aibă impact asupra politicilor în special după criza financiară din 2008, considerată falimentul modelului propus de teoria alegerii raționale pentru a analiza lumea, în politicile publice. În SUA, de exemplu, în timpul administrației Obama, s‐a înființat un departament care analizează politicile publice federale din această perspectivă. Același lucru este valabil și în Marea Britanie, unde, pe lângă guvern, funcționează un grup de economiști comportamentali. La nivelul Uniunii Europene, rapoarte precum „Comportamentul Verde“ sau cele propuse de Directoratul General al Sănătății Consumatorilor folosesc economia comportamentală pentru a formula legi. Inclusiv mediul privat a început să recruteze echipe de economiști comportamentali, finanțele fiind doar un exemplu în ceea ce privește succesul acestei abordări.
În România, economia comportamentală a pătruns timid, singurele legături cu acest domeniu putând fi numărate pe degetele de la o singură mână. Au fost traduși câțiva autori și au apărut o serie de programe academice care tratează acest domeniu, fără a fi neapărat aplicată într‐un sens structurat. Din acest punct de vedere, Centrul de Studii Comportamentale reprezintă un think‐tank înființat la sfârșitul anului 2014, care își propune să integreze în mod structurat economia comportamentală în formularea de politici, indiferent dacă discutăm despre mediul privat sau cel public. Un alt obiectiv pe care ni‐l propunem este strângerea unei comunități de oameni pasionați și interesați de economia comportamentală în jurul centrului. Unele dintre proiectele pe care le‐am formulat sau la care lucrăm în momentul de față se referă la modul în care economia comportamentală ajută la creșterea numărului donatorilor de organe, la combaterea anxietății dentare sau la testarea unor politici printr‐un cadru experimental.
Din acest punct de vedere, Al dumneavoastră, irațional, reprezintă un exemplu foarte bun care ne arată că cercetarea riguroasă poate răspunde unor probleme și dificultăți cu care ne confruntăm. Înainte de a porni în explorarea acestei cărți ar fi bine să avem în vedere una dintre concluziile lui Ariely: „Când ne confruntăm cu luarea unor decizii, deseori vedem lumea dintr‐un punct de vedere foarte egocentrist. Suntem prizonierii propriei noastre perspective, ai motivațiilor și emoțiilor de moment. O modalitate prin care poți trece peste această situație este să schimbi perspectiva și să te gândești ce sfat i‐ai da celui mai bun prieten al tău dacă ar fi într‐o situație asemănătoare“.
