argument semnat de autoarele cărții, Mona Dîrțu și Andreea Roșca
Gândul care a împins proiectul de la faza de idee la cea de redactare a acestui argument a fost acela că antreprenoriatul românesc arată mult mai bine pe dinăuntru decât pe dinafară. Știm asta nu din vreo cercetare, ci pentru că în anii noștri de presă – câte 18 de persoană – am avut interacțiuni frecvente și de substanță cu mediul de afaceri românesc. Publicațiile pentru care am lucrat – Capital, Business Magazin și Money Express – s‐au ocupat în principal de economia privată, cu toate minusurile, plusurile, gafele, focurile de artificii, poticnelile și victoriile ei. Sigur că am văzut și noi, ca toată lumea, afaceri făcute la limita legii sau – prea adesea – în afara ei. Dar am văzut și multe companii făcute să dureze – afaceri crescute sănătos, organic, hrănite cu muncă multă, inteligență, învățătură, perseverență.
La un moment dat, prin 2012 – la scurt timp după ce noi înșine am pornit pe cont propriu – ne‐am pus întrebarea din care această carte avea să se nască: are oare România, după un sfert de secol de piață liberă, modele de antreprenoriat locale care să fie sursă de învățăminte pentru cei care pornesc azi pe cont propriu? Sondajele sunt descurajante: 68% dintre cei intervievați în 2011 de IMAS într‐un studiu al Fundației Romanian Business Leaders spun că nu știu niciun om de faceri român pe care să‐l considere un model demn de urmat. Niciunul. Ba și mai rău, aproape trei sferturi dintre români – 73,2% – cred că antreprenorii români sunt mai degrabă necinstiți, spune același sondaj. Probabil că zeci de mii, poate chiar sute de mii de antreprenori mici și mari se indispun când dau peste astfel de procente – e frustrant să fii judecat în 2014 cu verdicte în alb‐negru din anii ’90 sau prin asociere cu știrile despre infracțiuni economico‐financiare.
În proiectul Cei care schimbă jocul am pornit cu gândul că, după cortina de mituri, clișee și judecăți pe informație puțină, a crescut, în timp, o promițătoare clasă de antreprenori români. La cei care și‐au dorit întotdeauna o viață pe cont propriu se adaugă continuu oameni care devin întreprinzători ca a doua sau a treia opțiune de carieră – de la angajatul care din motive de criză își pierde slujba și‐și face prăvălie până la managerul pe care succesul l‐a extenuat într‐atât încât s‐a refugiat în suburbii, unde și‐a ridicat fermă bio.
Clasa despre care vorbim nu e, poate, foarte numeroasă: ca număr de antreprenori la mia de locuitori – ori ca mărime a afacerilor – România e sub potențial, cu mult în urma Poloniei ori a Cehiei, spun statisticile. Sunt însă și unele cifre care ne îndreptățesc să credem că antreprenoriatul ar putea deveni pentru români o opțiune într‐o măsură mai mare decât este azi. În materie de intenții antreprenoriale, de pildă – e vorba despre cetățeni care susțin că au intenția de a începe o afacere în următorii trei ani –, avem cel mai ridicat procent din UE: 23,7%, față de o medie europeană de 13,5%, potrivit raportului pe 2013 al Global Entrepreneurship Monitor, o organizație care de 15 ani evaluează activitatea antreprenorială din 70 de țări.
Și dacă ar fi ca intențiile din statistica menționată să devină afaceri, de unde oare va învăța business această nouă generație de antreprenori? Probabil că de unde învață, de când e lumea, toți antreprenorii. În primul rând prin încercare și eroare. Mai apoi de la colegi, prieteni sau familie – în caz că au bafta de a avea rude întreprinzători –, din cărți, cursuri ori presa de afaceri. Îndrăznim să adăugăm, pe lista de resurse pentru viitoarea generație de antreprenori, și cartea pe care deja o țineți în mâini: ea vă vorbește despre gândirea antreprenorială de la temelia a șapte companii care s‐au născut, au crescut și au navigat prin criză chiar aici, în România.
Cei care schimbă jocul nu este, totuși, o carte despre afaceri. E mai degrabă o carte despre câțiva oameni care au decis, la un moment dat al vieții lor, să o pornească pe cont propriu – în ciuda lipsei de direcție, de experiență, de capital de pornire și mai ales în ciuda fricii de eșec. Premisa de la care am plecat în acest proiect este că a venit timpul, după 25 de ani de capitalism, să punem sub semnul întrebării teoria cu „noi n‐avem modele“ de care ne împiedicăm – sau pe care o invocăm – când ceva nu iese.
Sigur că, istoric vorbind, nu avem, dacă ne comparăm cu alte națiuni, prea multe modele demne de o galerie globală – fie ele culturale, de leadership, economice, de educație, de orice. Și totuși: să nu fi crescut oare în România, în ultimele două decenii, măcar câteva afaceri antreprenoriale care să poată completa pachetele de studii de caz anglo‐saxone folosite în traininguri și prin școlile de afaceri? „Este enormă nevoie de exemple documentate de bune practici autohtone“, spune Cosmin Alexandru, fost director al GfK România, azi consultant și cofondator al Wanted Transformation. Același lucru ni l‐au spus, pe parcursul documentării, diverși manageri, directori de fonduri de investiții, consultanți, educatori, antreprenori.
Proiectul Cei care schimbă jocul a fost mai întâi o listă de 15‐20 de nume de antreprenori români. Lângă ea am adăugat, în scurt timp, și o listă de criterii. Am hotărât să vorbim cu antreprenori care îndeplineau șase condiții: să conducă afaceri pornite de la zero, companiile lor să aibă capital majoritar românesc, să fie nr. 1 pe piață, să aibă competitori multinaționale, să fi trecut cu bine de criză și – foarte important – să nu fi crescut prin contracte cu statul.
Setul de criterii prin care am cernut 40‐50 de nume de antreprenori români – pe care‐i știam personal sau doar din auzite/citite – s‐a dovedit a fi un filtru sever. Am găsit o mulțime de businessuri valoroase care îndeplinesc patru sau chiar cinci dintre criteriile stabilite, dar relativ puține care să le bifeze pe toate șase.
În final, dintre cele zece companii cu ai căror fondatori am avut discuții preliminare pentru acest proiect, șapte au fost de acord să‐și descompună în factori primi amintirile, experiențele, să răspundă la toate întrebările și să nu condiționeze toate acestea de nevoia omenească de a vedea, înainte de tipărire, materialul pentru care au furnizat atâta informație personală și de afaceri. Le suntem recunoscătoare tuturor pentru încrederea cu care s‐au lăsat în mâinile noastre și pentru eleganța cu care au acceptat tot ceea ce am cerut.
Veți citi în această carte – în ordinea vârstelor de pe tricou – despre Dragoș Petrescu (City Grill, Caru’ cu Bere); Mihai Marcu (MedLife); Vasile Armenean (Betty Ice); Dragoș și Adrian Pavăl (Dedeman); Adrian Mihai, Felix Pătrășcanu și Neculai Mihai (Fan Courier); Dan Șucu (Mobexpert); Florin și Măriuca Talpeș (Bitdefender și Softwin).
Sigur că lista putea fi de două ori mai lungă. Dar am hotărât să ne limităm la șapte companii cu gândul că e bine să‐ți propui lucruri pe care să le poți face. Ne‐am propus, așadar, să reconstituim parcursul a șapte afaceri antreprenoriale românești din perspectiva fondatorilor. Ideal ar fi fost, ne gândeam, ca fiecare antreprenor să‐și spună singur povestea în fața publicului, marcând punctele de inflexiune, explicându‐și deciziile, vorbind despre momentele de îndoială și despre lecțiile învățate din mișcări mai puțin inspirate. O utopie, evident. Antreprenorii au, ca toți oamenii, momentele lor de introspecție, dar arareori au vreme, răbdare, motivație ori chef să le pună în cuvinte, eventual în ordine cronologică. Ba chiar, aveam să constatăm foarte repede, multe dintre întrebările de pe listele noastre antreprenorii nu și le puseseră niciodată – focusul lor a fost întotdeauna pe a acționa, nu pe a explica propriile acțiuni.
Cei care schimbă jocul este, după știința noastră, prima carte care vorbește despre mecanismele și procesele de decizie ale primei generații de antreprenori români de după deșertificarea comunistă. Pe cei numiți mai sus i‐am ales nu pentru că ar fi perfecți – 
poate că cei cu care lucrează, prietenii sau familiile îi consideră uneori nedrepți, fixiști, intoleranți, autoritari, insuportabili, pisălogi, narcisiști, nerezonabili, suciți, neatenți. I‐am ales pentru că, pornind de la aceeași linie de start ca întreaga lor generație, ei au reușit acolo unde alții au eșuat. Și pentru că acum, după 25 de ani de business, sunt gata să împărtășească oricui din lecțiile pe care le‐au învățat.
Extras din cartea Cei care schimbă jocul, paginile 21 – 25
Copyright © 2014 Publica