Încearcă să nu te gândești la ceva anume timp de un minut; să zicem… un urs polar.
Se spune că Dostoievski își chinuia fratele mai mic cu această provocare, devenită între timp un joc de societate destul de frustrant pentru participanți.
Apelând la opiniile unor filosofi, consultanți de business, psihologi experimentali și îndrumători spirituali, autorul Oliver Burkeman demonstrează în paginile Antidotul că efortul depus pentru a obține ceva este tocmai cel care ne face să eșuăm lamentabil.
Ce facem dacă acel ceva e chiar obținerea fericirii?
Practicăm gândirea forțat-optimistă, cumpărăm cărți how-to-whatever, participăm la seminarii self-help al căror efect durează prea puțin SAU luăm în considerare echilibrul căii negative propus de Burkeman?
Având în vedere că probabil am încercat cu toții primele soluții enumerate mai sus, recomandăm călduros soluția din Antidotul: calea negativă spre fericire este un mod diferit de a te raporta la realitate, cu siguranță un mod mai productiv.
