Fiindcă în general Richard Branson e perceput ca fiind un antreprenor care inspiră pe mulți alții, ne-am gândit să vedem ce anume îl inspiră pe el. Mai jos găsiți un fragment din În stilul Virgin, fragment care demonstrează că multe idei pot veni doar dacă suntem curioși și ne uităm în jur:
În timp ce mă plimbam recent prin Londra, am trecut pe lângă un grup de elevi în uniformă care mergeau în şir ordonat, cu profesori în faţă şi în spate. Nimic neobişnuit, cu excepţia unui lucru care m‐a făcut să râd în hohote: cravatele lor şcolare identice. Sau, mai exact, ce rămăsese din ele. Mai mult de jumătate dintre copii îşi tăiaseră cravatele astfel încât sub nod nu mai rămâneau decât șapte sau 10 centimetri.
Intrigat, l‐am întrebat pe profesorul care era în spate, „Aşadar, ce s‐a întâmplat cu cravatele?“
A chicotit şi mi‐a spus „Ei bine, copiii urăsc să le poarte, dar regulile şcolii îi obligă. Ceea ce regulile nu spun, totuşi, este cât de lungi trebuie să fie – aşa că, harş‐harş!“
Cum de nu mi‐a venit şi mie o idee atât de obraznică şi inovativă când eram la şcoală?
Faptul mi‐a atras atenţia pentru că Virgin tocmai intrase în afacerile bancare prin achiziţia Northern Rock, o bancă britanică pe care o transformam treptat în Virgin Money. În mediul bancar britanic, puţine lucruri înspăimântă mai mult inima unui client decât perspectiva de a da cu ochii de un manager de bancă cu cravată, îmbrăcat într‐un costum din trei piese, aflat în spatele unui birou uriaş de mahon. Aşa că am reproiectat băncile. Una dintre primele noastre schimbări a fost să eliminăm tradiţionalele ghişee din lemn şi să le înlocuim cu zone informale cu scaune. Ne‐am mai gândit şi că uniforma oficială a personalului era un obstacol la fel de solid în calea unor experienţe plăcute ca şi acele ghişee. Când (veste la fel de bine primită) le‐am spus celor mai noi angajaţi Virgin că pot purta ce vor (în limite rezonabile), primul articol care a zburat au fost cravatele.