Am decis să scriu Economia în vremea coronavirusului la vârful impactului epidemiologic și economic provocat de pandemia de COVID–19. O carte de acțiune, nu de istorie, prin care propun un set de bune practici și de măsuri pentru antreprenori și politicile publice, în vederea supraviețuirii în condiții de criză.

Chiar dacă a fost scrisă în vremea coronavirusului, măsurile propuse sunt aplicabile în orice recesiune, indiferent de natura acesteia. Utilitatea cărții în orice criză financiară rezidă în similitudinile dintre acestea în ceea ce privește efectele negative asupra companiilor: scăderea vânzărilor, încasarea tardivă a facturilor, vânzarea lentă a stocurilor, dificultăți în obținerea finanțării și foarte multe incertitudini.

Misiunea acestei cărți este clară: să salveze cât mai multe companii și locuri de muncă pe timp de recesiune. Miza este enormă. Gradul de atingere a acestui obiectiv poate face diferența dintre o relansare rapidă a economiei și adâncirea într-o revenire lentă și dureroasă.

Pentru ca economia să treacă cu bine peste etapele de recesiune ale ciclului economic, sistemul privat și sectorul public trebuie să colaboreze într-o armonie perfectă. Mecanismul „România SRL” (sectorul public — mediul de afaceri) poate funcționa la potențialul maxim dacă are la bază o simbioză cu efecte pozitive în ambele sensuri. Pentru a obține cele mai bune rezultate, acest mecanism nu trebuie dereglat și trebuie sincronizat continuu.

Prezentul este rezultatul acțiunilor din trecut, iar ceea ce facem în prezent poate schimba viitorul.

Încercările extreme testează capacitatea de rezistență a statelor și a companiilor, ele fiind rezultatul acțiunilor din trecut. Dacă deciziile trecute nu au fost perfecte, istoria ne oferă o șansă de învățare și de progres de care cei inteligenți și responsabili profită întotdeauna, deoarece știu un adevăr dur: istoria nu iartă proștii.

Situațiile excepționale necesită măsuri excepționale sau neconvenționale, care nu ar fi fost adoptate în situații normale. La fel ca un tsunami, și recesiunile economice lovesc puternic și impredictibil. Toate detaliile contează și fiecare în parte poate face diferența dintre viață (continuarea activității) și moarte (faliment). Ezitarea poate avea costuri irecuperabile. Dozajul nepotrivit poate transforma o măsură bună într-una proastă. Comunicarea influențează decisiv reacția tuturor jucătorilor din piață, iar ecoul acțiunilor acestora devine mai puternic decât însăși măsura comunicată. Viitorul este întotdeauna decis acum.

Misiunea asumată, viziunea și valorile împărtășite, obiectivele și planul de acțiune pentru atingerea acestora, toate au un element comun: orizontul pe termen lung. Dacă guvernanții și companiile nu corelează acțiunile din fiecare zi cu o strategie pe termen lung, atunci nu construiesc în viitor, ci supraviețuiesc de pe o zi pe alta, de la un an la altul, de la un mandat la următorul. Drumul haotic în zigzag generează costuri enorme de timp, bani sau oportunități pierdute. Un lux pe care România nu și-l permite, mai ales că avem un munte de urcat.

Efectele acestor legi sunt exponențiale când prezentul este sufocat de război, indiferent de natura acestuia (financiar, comercial, epidemiologic, informațional, teritorial). Pentru că situațiile extreme întotdeauna vor reprezenta puncte de cotitură în care se validează trecutul și se deschid noi orizonturi pentru viitor. Toate aceste motive explică structura cărții în cele trei părți:

Partea întâi ULTIMUL DECENIU – Culegi ceea ce semeni se referă la trecut și analizează evoluția mediului de afaceri și a politicilor publice din ultimul deceniu. Obiectivul celor 10 măsuri preventive propuse în primul capitol este creșterea imunității companiilor în timpul recesiunii. Tehnicile aferente sunt explicate folosind o analogie cu factorii determinanți în supraviețuirea în urma unui accident rutier: responsabilitatea șoferului, calitatea carosabilului, performanța tehnică și siguranța autovehiculului, viteza de reacție rapidă și adecvată situației, răspunsul celorlalți participanți la trafic, severitatea daunelor (intensitatea șocului și viteza deplasării), primul ajutor, disponibilitatea rezervelor de sânge pentru transfuzie, echipamentele medicale și, în fine, disponibilitatea și pregătirea profesională a personalului medical. Toți acești factori au un corespondent în limbajul de business și fiecare dintre aceștia poate fi îmbunătățit pentru supraviețuirea companiilor în urma accidentului financiar din recesiune. Cele 10 tehnici sunt aplicate pe câteva companii reale, respectiv 3 studii de caz care reflectă rezultatele posibile: companii care nu sunt afectate de recesiune (15% din mediul de afaceri activ în România în vremea coronavirusului), firme care sunt afectate de recesiune, dar au imunitate bună și pot rezista singure (30% din mediul de afaceri activ în România în vremea coronavirusului) și companii care au nevoie de ajutor extern pentru a rezista (55% din mediul de afaceri activ în România în vremea coronavirusului).

Partea a doua 2020 = COVID-19. Viitorul? ACUM. Alegerile de astăzi decid viitorul de mâine se referă la prezent și pune accentul pe măsuri de intervenție pentru supraviețuirea companiilor. Tehnicile prezentate se referă atât la bunele practici de management, pe care antreprenorii ar trebui să le ia în considerare pentru propriile companii, cât și la măsurile guvernamentale propuse pentru sprijinirea mediului de afaceri în vremea coronavirusului.

Partea a treia URMĂTORUL DECENIU – Succesul este planificat și muncit se referă la viitor și propune 10 soluții pentru accelerarea dezvoltării companiilor, precum și 10 priorități strategice pentru relansarea creșterii economice. Desigur, paleta opțiunilor practice în deceniul următor va depinde de eficiența măsurilor luate în prezent.

Pe lângă deosebirile evidente privind timpul la care fac trimitere cele trei părți (trecut, prezent și viitor), mai există o diferență importantă între acestea. Partea întâi și partea a treia încep cu mediul de afaceri și continuă cu politicile publice, în timp ce succesiunea se schimbă în partea a doua.

În condiții normale din trecut (partea întâi) sau din viitor (partea a treia), mediul de afaceri este piatra de temelie pentru buna funcționare a economiei, deoarece:

  • Companiile plătesc salarii din care angajații consumă (și cererea din economie funcționează normal), economisesc (și sistemul bancar are resursele pentru creditare) și investesc (și piața de capital are fondurile necesare pentru finanțarea firmelor listate). Firmele creează locuri de muncă pentru integrarea tinerilor în câmpul muncii și asigurarea de venituri necesare pentru traiul zilnic și întemeierea unei familii.
  • Companiile plătesc taxe: contribuții sociale, impozite pe venit sau pe profit, taxă pe valoare adăugată, taxe pe active, accize, câștig de capital, dividende și diverse alte impozite. Toate acestea sunt venituri fiscale din care statul asigură buna funcționare a serviciilor publice și investițiile în infrastructură (educație, sănătate, transporturi, energie, mediu înconjurător).
  • Companiile generează randamentul aferent capitalului investit de către acționari, motivându-i astfel pe aceștia să reinvestească mai multe resurse financiare pentru dezvoltarea afacerilor. Companiile plătesc dividende, remunerând proporțional riscul asumat de acționari.
  • Companiile investesc capitalul atras de la partenerii de afaceri pentru dezvoltarea de noi produse, servicii sau tehnologie modernă pentru progresul umanității. Firmele investesc în dezvoltarea profesională a angajaților, o parte dintre aceștia devenind antreprenori și contribuind la progresul economiei prin generarea de locuri de muncă și servicii sau produse noi oferite clienților.

În condiții normale, statul nu face decât să redistribuie valoarea adăugată generată de companii și populație (salariați sau antreprenori). Astfel, este responsabil să asigure servicii publice în bune condiții, siguranța națională și ordinea publică, infrastructura (educație, sănătate, transporturi etc.), cadrul legislativ și respectarea acestuia („regulile jocului”), politica externă prietenoasă investițiilor străine, precum și tot felul de programe naționale pentru stimularea dezvoltării mediului de afaceri, protejarea și respectarea mediului înconjurător și, în general, comportamente prezente care contribuie la o țară mai bună pentru generațiile viitoare. Astfel, mediul de afaceri devine decisiv în condiții normale și reprezintă piatra de temelie și începutul pentru trecut (Partea întâi) și viitor (Partea a treia).

În condiții atipice (pandemie, recesiune economică globală, conflicte militare care amenință securitatea națională), rolul statului devine primordial. Acesta are responsabilitatea să intervină ferm și decisiv pentru protejarea fizică și financiară a populației și a mediului de afaceri. Dacă măsurile necesare și corect dozate nu sunt luate la timp, intervențiile viitoare pot deveni mai costisitoare și mai puțin eficiente. În acest scenariu, prea multe companii intră în insolvență și prea multe locuri de muncă sunt pierdute. Toate acestea erodează tracțiunea economiei de a reveni din recesiune. În schimb, dacă statul implementează rapid cele mai potrivite măsuri pentru populație și mediul de afaceri, atunci sectorul privat își păstrează resursele pentru accelerarea relansării economice. Astfel, statul devine decisiv în condiții excepționale, iar măsurile guvernamentale pentru sprijinirea mediului de afaceri reprezintă piatra de temelie și începutul Părții a doua.

COVID–19 va fi învins. Orice război trece, oricât este de dureros. Recesiunile sunt etape normale ale ciclului economic, care continuă după aceleași legi. Totuși, indiferent de viteza relansării activității economice, economiile vor rămâne cu sechele importante, între care datorii publice și private mai mari, companii slăbite de încercările financiare și o populație vlăguită după un stres psihic enorm.

Depinde de noi dacă vom merge haotic, în zigzag, sau ordonat, în linie dreaptă. Prin cele 60 de bune practici și soluții, această carte încearcă să aducă ordine din haos.

Textul de mai sus este adaptat după prefața cărții Economia în vremea coronavirusului, de Iancu Guda.