Lisa Gansky: The Mesh Manifesto (6/6)

cover_in-reteaViata nu se rezuma la bani
Dupa ce capetele seci de pe Wall Street au aruncat economia in aer, bomba nu a cazut doar asupra domeniului imobiliar. Pierzandu-si casele, slujbele si economiile, numerosi oameni au fost obligati sa reevalueze lucrurile cu adevarat importante.
Poate ca viata nu se rezuma la a strange cat mai multe lucruri, pe care sa le depozitezi in case din ce in ce mai mari, infundandu-te tot mai adanc in datorii. Renumele a numeroase branduri consacrate a fost stirbit, in timp ce afacerile bazate pe sharing au inceput sa castige teren, iesind in evidenta. Acestea din urma sunt mai demne de incredere pentru ca asa trebuie sa fie. Si totodata sunt benefice pentru planeta – factor care influenteaza din ce in ce mai mult, avand o pondere tot mai mare asupra deciziilor consumatorilor, odata cu agravarea recesiunii economice.
Avantajul – ati ghicit – afacerilor In-retea. Continuă lectura „Lisa Gansky: The Mesh Manifesto (6/6)”

Lisa Gansky: The Mesh Manifesto (5/6)

Oferiti-le satisfactie. Repetati experienta.
Sa privim un alt aspect al tranzactiei. Clientii afacerilor In-retea beneficiaza de produse superioare (deoarece acestea sunt proiectate pentru a dura, nu pentru a fi aruncate la gunoi). Au acces la un serviciu convenabil, personalizat si oferit cu promptitudine, fara a se confrunta cu povara achizitionarii, a intretinerii, asigurarii, depozitarii si debarasarii unor obiecte suplimentare. Cu cat participa mai des, cu atat mai mult se imbunatatesc ofertele. De asemenea, frecventa sporita a comunicarii le ofera clientilor oportunitati de a obtine (de a solicita, mai exact) ceea ce doresc. Si toate acestea la costuri totale semnificativ mai scazute.
Avantaj: afacerile In-retea.
Va asteptam si maine pe blogul nostru, sa aflati ultimul motiv pentru care sharingul va devansa proprietatea.
Aflati mai multe detalii despre Lisa Gansky aici.

Lisa Gansky: The Mesh Manifesto (4/6)

Acum sunt aici. Acum nu mai sunt.

De obicei, lucrurile pe care le cumparam si intra in proprietatea noastra constituie o tranzactie unica. Clientul achita cumparaturile, se indreapta spre usa si e posibil sa fie prima si ultima oara cand ne trece pragul. Sa zicem ca, poate, in unele cazuri, cumparatorul inregistreaza produsul achizitionat in sistem.
Insa companiile bazate pe sharing comunica cu clientii de fiecare data cand produsul sau serviciul este inchiriat, oferit in leasing sau imprumutat – sau cand doresc sa schimbe punctul de returnare ori sa faca o declaratie cu privire la un anumit aspect.
Fiecare punct de contact devine o oportunitate mai buna de a cunoaste clientii, de a-i impresiona prin prezentarea brandului, de a le cultiva increderea, de a rafina oferta de baza si de a face oferte noi si personalizate.
Seturile de date flexibile provin din alegerile clientilor, din informatiile legate de produs si de utilizarea acestuia, ca si din retelele de socializare ale companiei si ale clientilor- toate acestea conducand la imbogatirea ofertelor si a relatiilor.
Prin crearea unor parteneriate – folosirea in comun a unei case, deschiderea unui magazin temporar sau lansarea unui serviciu de co-utilizare a bicicletelor, sa zicem – calitatea informatiilor, a relatiilor si a ofertelor cresc cu atat mai mult.
Avantaj: afacerile In-retea.
Va asteptam si maine pe blogul nostru, sa aflati motivul urmator pentru care sharingul va devansa proprietatea.
Aflati mai multe detalii despre Lisa Gansky aici.

Lisa Gansky: The Mesh Manifesto (3/6)

Motivul 3: Dezvaluirea costurilor ascunse

Daca exista vreo veste buna in legatura cu schimbarile climatice, aceasta se refera la cantitatea de dioxid de carbon care satureaza inutil atmosfera. Irosim energia, apa si celelalte resurse naturale ca si cand nu am mai avea niciun viitor.

Companiile si comunitatile bazate pe sharing se fundamenteaza pe transformarea deseurilor in valoare. Ganditi-va la Continuă lectura „Lisa Gansky: The Mesh Manifesto (3/6)”

Lisa Gansky: The Mesh Manifesto (2/6)

Motivul 2. Strangeti randurile
Lasand la o parte o eventuala expansiune spatiala miraculoasa, nu avem decat o singura planeta care ne ofera adapost. Tinand cont de acest argument elementar, nu este greu sa preconizam ca afacerile care vor descoperi modalitati mai eficiente de a utiliza resursele planetei vor prospera. De asemenea, cresterea densitatii populatiei din zonele urbane este inevitabila, fapt care favorizeaza dezvoltarea economiei bazata pe sharing. Daca numarul locuitorilor dintr-un cartier creste, e mai usor sa sporiti numarul bicicletelor, al uneltelor, al pietelor locale destinate fermierilor sau al schimburilor de haine pe care le oferiti. Totodata, puteti face ca ofertele dumneavoastra sa fie mai convenabile – marind numarul masinilor din parcarea aflata pe o strada din apropiere, destinate co-utilizarii. Densitatea consolideaza comunitatea, creand o cerere ce are ca obiect produsele si serviciile folosite in comun. Pe de alta parte, detinerea directa a unei masini presupune cheltuieli din ce in ce mai mari, intretinerea si parcarea acesteia devenind tot mai dificile.
Va asteptam si maine pe blogul nostru, sa aflati motivul urmator pentru care sharingul va devansa proprietatea.
Aflati mai multe detalii despre Lisa Gansky aici.

Lisa Gansky: The Mesh Manifesto (1/6)

cover_in-reteaCititi incepand de astazi cele sase motive pentru care societatea bazata pe sharing (adica societate „in retea”) va devansa societatea centrata pe proprietate.
Acesta este Manifestul Mesh si ii apartine Lisei Gansky, autoarea cartii In retea, lucrare ce inaugureaza Co-Lectia de Antreprenoriat a editurii Publica.
La ora actuala majoritatea companiilor se agata cu incapatanare de diversele variante ale unei formule unice, care a fost confirmata si consacrata: crearea unui produs sau a unui serviciu, vanzarea acestuia si incasarea banilor. Ne rezumam sa vindem o masina de tuns iarba, privind cum clientul iese pe usa. Putini oameni de afaceri, inclusiv cei mai multi antreprenori si investitori din domeniul capitalului de risc, s-au gandit sa creeze profit intr-un alt mod. Desi e posibil sa utilizeze mijloacele de comunicare sociala pentru a-si lansa produsele pe piata, gandirea lor este grevata inca de mentalitatea unei lumi bidimensionale, centrata pe raportul cumparator/vanzator/proprietate.
In jurul acestor afaceri inregimentate, incepe sa prinda contur si sa se dezvolte un nou model, unul in cadrul caruia consumatorii au mai multe optiuni, mai multe instrumente, mai multe informatii si o mai mare putere de a ghida alegerile pe care le fac. Am denumit acest model emergent ”The Mesh”. In ultimii ani s-au creat si dezvoltat mii de afaceri in-retea, cateva dintre ele ajungand sa fie branduri binecunoscute. Aceste afaceri inteleg si exploateaza in mod inteligent multitudinea ideala de mijloace mobile, axate pe o anumită locatie, dezvoltarea internetului si a retelelor socializare, modificarea atitudinilor consumatorilor si beneficiile uriase aduse pietii de catre platformele de tip share. Continuă lectura „Lisa Gansky: The Mesh Manifesto (1/6)”

Ideea saptamanii. Neuron vs. Brand

Fie ca recunoastem sau nu, suntem influentati de marci si de cum se prezinta ele pe piata. Alegerile ce le facem zi de zi sunt declansate de instincte si rationamente simple. De-a dreptul intrigant cat de simple! Si vinovatii se dovedesc a fi neuroni-oglinda.
Cu totii avem o emisiune despre care nu am recunoaste niciodata in public ca o vizionam. De aici diferentele intre rezultatele sondajelor si rating-uri: declaram una si ne surprindem facand alta.
Neuronii-oglinda le mai joaca feste si campaniilor anti-fumat. Studiile de neuromarketing dezvaluie cum reactioneaza creierul fumatorilor la actiunile de marketing ale companiilor de tigari; asadar, in ordinea descrescatoare a eficientei avem:
4. Reclamele la tutun lipsite de avertismente;
3. Reclame ce contin avertismente (avertismentele chiar le fac mai ispititoare);
2. Obiectele promotionale;
1. Imaginile subliminale, in special asociatiile de culori si texturi de la cursele de Formula 1/ NASCAR, anumite baruri decorate in stilul si culorile brandului.
Mai multe despre neuronii-oglinda, marketerii somatici, despre cum un brand e ca o religie, ce efect are sexualitatea in reclame si ce comportamente a trezit in noi asa-zisa criza economica, in Buyology de Martin Lindstrom.