Posturi cu tagurile ‘economie comportamentala’

Reanimarea unei cărți uitate

Acum 250 de ani, un filosof moral scoțian a scris o carte cu un titlu neatrăgător: Teoria sentimenelor morale. Adam Smith, căci despre el este vorba, cunoscut azi ca fiind tatăl capitalismului, explica în această carte originea moralității și motivele pentru care oamenii se pot comporta într‐un mod decent și virtuos chiar și atunci când acest lucru intră în conflict cu propriile lor interese.

Cartea a fost un succes la vremea ei. Astăzi, Teoria sentimentelor morale a fost, practic, uitată, fiind umbrită de reputația câștigată de Smith pentru cea de‐a doua carte a sa, Avuția națiunilor, care a dat naștere întregului domeniu al economiei.

cum-poate-adam-smith-sa-va-schimbe-viata-russ-roberts-colectia-de-economie-editura-publicaAutorul Cum poate Adam Smith să vă schimbe viața, Russ Roberts, este unul dintre puținii economiști actuali care au citit și prima carte semnată de Smith.
Și, din fericire, nu s-a oprit aici:

Cartea a schimbat modul în care priveam oamenii și, poate cel mai important lucru, a schimbat felul în care mă priveam pe mine. Smith m‐a făcut să fiu conștient de felul în care oamenii interacționează în moduri pe care nu le observasem până atunci. El oferă sfaturi atemporale despre cum să ne raportăm la bani, ambiție, faimă și moralitate.

Îl învață pe cititor cum să găsească fericirea, cum să gestioneze succesul și eșecul material. Descrie calea spre virtute și bunătate și motivele pentru care această cale merită urmată.

Smith m‐a făcut să înțeleg de ce Whitney Houston și Marilyn Monroe fuseseră atât de nefericite și de ce moartea lor îi întristase pe atâția oameni. M‐a ajutat să înțeleg de ce îmi iubeam atât de mult iPadul și iPhone‐ul, de ce te calmezi atunci când discuți cu un străin despre problemele tale și de ce indivizii pot avea gânduri monstruoase, dar, rareori, le transformă în realitate.

adamsmith […]

Îmi imaginez o seară ploioasă în Edinburgh. N‐am nevoie de un GPS pentru a găsi Panmure House, casa în care a trăit Adam Smith în ultimii doisprezece ani din viață și care încă mai poate fi văzută. El mă întâmpină la ușă, îmi ia paltonul ud de ploaie și mă invită înăuntru.

Casa de piatră e rece și expusă curentului, dar în camera de primire arde focul, ceea ce e suficient pentru a face chiar și cea mai friguroasă locuință să pară comodă. Sunt biblioteci și cărți peste tot, aproape 3 000 de volume. Multe dintre ele sunt legate în piele, cu o măiestrie rară în epoca modernă.

Smith îmi atârnă haina în cuier, pe care îl mută mai aproape de foc, pentru a se putea usca. Îmi oferă ceva de băut. Îmi place să cred că ar fi un pahar de Laphroaig sau Lagavulin, dar aceste specialităţi de whisky n‐au apărut decât în anii 1815 și 1816. Are Bowmore, care e scotch şi e perfect. Ce bea el? În mintea mea, Smith nu e un mare băutor. Mama lui se află în camera alăturată. Se mulțumește cu un ceai, în timp ce eu îmi beau scotchul dintr‐un pahar mic, încercând să mă hotărăsc ce să‐l întreb.

Fiind un gentleman, îmi simte jena și deschide el conver­sația. Ce faceți în Edinburgh?, mă întreabă. Îi spun că am venit să‐l văd pe el, că îmi petrec mult timp doar gândindu‐mă la el și la ideile lui. Ar fi surprins să știe că încă reprezintă un punct de interes pentru un economist din secolul XXI? Nu știu, dar cred că vestea l‐ar bucura.

[…]

Un interviu cu autorul cărții și gazda podcastului EconTalk, Russ Roberts:

Motivațiile ascunse ale vieții cotidiene

Scenariul 1: Să spunem că locuiești într‐un loc unde oamenii nu sunt plătiți să recicleze dozele de suc. Iar într‐o dimineață friguroasă o vezi pe vecina ta cărând la centrul de reciclare o plasă mare, plină de doze.

Scenariul 2: Orașul tău și‐a schimbat strategia. Acum, oamenii primesc o plată de cinci cenți pentru fiecare doză reciclată. Și îți vezi vecina cărând o plasă mare, plină cu doze de suc.

Ce părere ai despre vecina ta din scenariul 1? Dar despre cea din scenariul 2?

raw-materials_beverage-cans

În primul scenariu, probabil vei crede că vecina este ecolo­gistă, un cetățean responsabil care își face datoria față de mediu. Dar imediat ce apare în cadru răsplata financiară, chiar și de numai cinci cenți pe doză, ai putea crede că vecina ta este fie zgârcită, fie cu probleme financiare. Te‐ai putea întreba: De ce s‐ar supune unui asemenea efort pentru o plată atât de mică? E oare o zgârie‐brânză?

De fapt, s‐ar putea ca stimulentul de cinci cenți să fi modificat semnificația acțiunii vecinei tale. Înainte de schimbarea strategiei urbane, reciclarea ei ținea de protejarea mediului. Dar, după schimbare, ea s‐ar putea să‐și dea seama că lasă impresia că e zgârcită sau disperată. Ce urmează? Să caut prin tomberoane? În cazul ăsta, nu merită să reciclez. Pe fondul unei astfel de schimbări a percepției sale, ea ar putea chiar să renunțe la reciclat.

Înainte să te decizi să motivezi pe cineva, ar trebui să te gândești mai întâi dacă stimulentul tău nu va umbri cumva dorința lui de a acționa fără să fie recompensat (să protejeze mediul prin reciclare sau să contribuie la studierea cancerului etc.). Acest efect ar putea apărea fie din cauza unei schimbări în percepția acțiunii în sine, fie pentru că ai insultat persoana pe care încerci s‐o încurajezi sau descurajezi. Când te decizi să aplici strategia stimulentelor, trebuie să te asiguri că stimulentul este suficient de mare pentru a da rezultate.

de-ce_publicaFragment extras din cartea De ce? de Uri Gneezy și John List. Copyright © Publica, 2014, pentru ediția în limba română.

Despre cum reacționăm la stimulente, despre motivele pentru care femeile câștigă mai puțin decât bărbații, despre legătura dintre o societate matriarhală și competiție, despre decalajul performanțelor, despre discriminarea modernă și alte prejudecăți, despre motivele ascunse din spatele donațiilor – în inovativa carte De ce?, carte care adună experimente de teren recente conduse de economiștii John List și Uri Gneezy.

 

 

Privește cartonul de mai jos. Cum te simți?

carton pink

Conform studiilor ar trebui să ne simțim liniștiți, relaxați, pașnici. În anul 1979 profesorul universitar Alexander Schauss a pus într-o sală bine luminată 153 de bărbați tineri și sănătoși în fața a două bucăți de carton colorat. Concluziile studiului au aprins imaginația multor categorii de specialiști: culoarea roz-bombon are un efect tranchilizant.

rozÎn cartea Roz tranchilizant și alte influențe neașteptate asupra felului în care gândim, simțim și ne purtăm, profesorul Adam Alter examinează stimulii psihologici care ne ghidează comportamentul. Culorile, prenumele pe care le dăm copiilor noștri, numele firmelor pe care le înființăm, etichetele, simbolurile, motivațiile sociale, căldura soarelui, cultura și mediile opresive sunt doar câteva dintre elementele pe care Alter le analizează.

Fiind daltonist, pentru Adam Alter a devenit cu atât mai interesant de studiat științific modul în care ceilalți percep culorile, și influența lor asupra noastră. Mai jos găsiți un interviu cu autorul cărții:

 

 

Pocket Ariely: te ajută să fii mai bun

Mai e nevoie să spunem cine e Dan Ariely? Îi iubim cărțile și știm sigur că nu suntem singurii, deoarece de multe ori am auzit menționate rezultatele cercetărilor lui în contextul altor cărți lecturate, a unor conferințe, articole, discuții la un suc sau cafea.

Începând de astăzi, pe lângă cărțile bine subliniate din bibliotecă, avem la dispoziție versiunea mobilă de a accesa cunoștințele profesorului nostru preferat, ba chiar să interacționăm direct cu el: Pocket Ariely – o aplicație disponibilă atât pentru sistemele iOS, cât și pentru Android!

Ariely este autorul cărților Irațional în mod previzibil, Iraționalitatea benefică, Adevărul (cinstit) despre necinste.

 

 

1234