Posturi cu tagurile ‘argumentul traducatorului’

Argumentul traducătorului: Inovatorii

Stimatul Profesor Dan Crăciun a tradus recent Inovatorii de Walter Isaacson, așa că l-am rugat să ne spună câteva cuvinte despre carte:

inovatorii_walter isaacson_editura publicaO temă de mare interes
+
un autor realmente pasionat de subiectul ales, exhaustiv documentat, abil în mânuirea cuvintelor și un maestru al construcției narative
+
o galerie de personaje reale cel puțin interesante (unele de-a dreptul fascinante)
= un bestseller de prim rang, care nu poate fi și nu trebuie ratat.

Inovatorii lui Walter Isaacson este o carte ce întrunește toate aceste atribute. Este o istorie vie a celor aproximativ 150 de ani în care s-a născut mai întâi ideea și s-a desfășurat apoi realizarea practică a unui instrument esențial, de neînlocuit, al modului nostru de gândire și de viață – computerul și colecția uluitoare de aplicații cu ajutorul cărora am intrat într-o nouă eră a tehnologiei, a comunicării instituționale și interindividuale, a modului nostru de învățare și de management al informațiilor.

Citind această carte veți afla cine au fost – unii încă mai sunt – cei care au născocit mașinile mecanice și electromecanice de calcul, tranzistorul, microcipul, computerul personal, Internetul și multiplele sale aplicații. În această galerie, care cuprinde zeci de personalități proeminente, se detașează o serie de figuri emblematice, începând cu Charles Babbage și Ada Lovelace, precursorii din secolul al XIX-lea, și continuând cu Alan Turing, John von Neumann, Vannevar Bush, Claude Shannon, William Shockley, Richard Noyce, Gordon Moore, Douglas Engelbart, Alan Kay și supervedetele timpurilor recente, Steve Jobs, Bill Gates sau Mark Zuckerberg.

Veți afla că mulți dintre acești inovatori provin din familii foarte modeste, din medii rurale, sărace și izolate – ceea ce nu i-a împiedicat să-și realizeze prin muncă, perseverență și încredere potențialul.

Veți afla că începuturile ingineriei de software se datorează unor femei excepțional de înzestrate, capabile nu numai să pună bazele programării computerelor, ci și să înfrângă toate prejudecățile discriminatorii față de aptitudinea femeilor de a face performanță în matematică, logică și inginerie.

Mai presus de toate, veți fi convinși de ideea fundamentală a cărții lui Isaacson: creația inovatoare de mare impact economic, social și cultural este rezultatul colaborării intense dintre indivizi cu abilități și trăsături de personalitate complementare, desfășurată în cadrul unor instituții diversificate, care stimulează interacțiunea dintre oameni cu specializări și interese diferite – marile universități, departamentele și laboratoarele de cercetare ale marilor corporații și armata.
Dar veți fi surprinși să aflați că generațiilor de cercetători din marile centre de cercetare li s-au alăturat, cu contribuții la fel de importante, o pletoră pestriță de hippioți, activiști sociali, anarhiști, ecologiști și întreprinzători independenți, care și-au realizat ideile revoluționare cu mijloace financiare modeste, în poduri și în garaje.

Toate acestea și multe altele, prezentate într-o curgere narativă extrem de vie și de dinamică, aproape ca un scenariu de film, în care alternează într-o dozare perfectă anecdotele biografice captivante și detaliile științifice și tehnice, expuse într-un limbaj accesibil cititorului obișnuit. După cum apreciază majoritatea recenziilor, extrem de elogioase, cartea lui Isaacson va rămâne mult timp de-acum încolo lucrarea de referință despre istoria revoluției digitale.

 

Argumentul traducătorului: Nu genul ăla de fată, de Lena Dunham

Mona Mitarcă a tradus recent Nu genul ăla de fată de Lena Dunham – carte care face parte din seria Narator. Am rugat-o să ne spună câteva cuvinte despre carte, așa că… here it is:

nu genul ala de fata_lena dunham_editura Publica

 

Amestec de povestiri vesele şi triste, toate autobiografice, în buna tradiţie a auto-naraţiunii care înfloreşte în ultimul timp ca formă supremă de expresie, Nu genul ăla de fată este, înainte de toate, o operă subversivă.

Ridicând, pe rând, mingea la fileu diferitelor grupuri de „interese sensibile”, atacând frontal probleme delicate, Lena Dunham ne oferă, aparent într-o scriitură cinică, o operă de o candoare pe care doar fiorul subversiv care o străbate de la un capăt la altul ne-o restituie ca scriere conştientă şi întrucâtva programatică, au rebours faţă de modele actuale, faţă de aşteptări şi convenienţe.

Nu faima autoarei, datorată în cea mai mare parte serialului Girls, produs şi difuzat de HBO, nici maşinăria uriaşă de promovare a industriilor culturale de peste ocean nu vor face ca această carte să fie un best-seller. Ci, mult mai probabil, o lectură onestă, într-o cheie care să nu conducă la judecăţi de valoare. O lectură de recunoaştere, în care să identificăm, în măsura posibilului, date fiind diferenţele culturale evidente, tiparele micilor şi marilor noastre „poveşti” pe care le trecem sub tăcere.

De la familie, la prietenie, profesie, dragoste şi sex – dar şi la corp, care reprezintă terenul marilor bătălii socio-culturale pe care le duce Lena Dunham –, în cele cinci părţi ale cărţii, autoarea ne vorbeşte despre viaţa ei: nu lecţii de viaţă, ci poveşti, al căror umor le (şi o) salvează de penibil. Astfel, ne sunt restituite nu situaţiile, în desfăşurarea lor narativă şi în învelişul cuvintelor, ci esenţa traiului într-o societate politically correct, în care pozitivismul şi „salubrul” stau cu necesitate în conformarea la un tipar. (Şi chiar dacă individualismul şi accentul pus pe creativitate par să fi lărgit liniile tiparului, în ultimele decenii, acesta este din ce în ce mai constrîngător.)