Ce contează acum de Gary Hamel. Prefață

ce-conteaza-acum„Cartea de față nu are un subiect unic. Nu e o disertație de 376 de pagini despre leadership, echipe sau motivație. Este mai degrabă un plan cu multiple fațete, destinat construirii unor organizații care să aibă sorți de izbândă într‑o lume a schimbărilor implacabile, a competiției feroce și a inovațiilor de nestăvilit.

Nu este o carte despre îmbunătățirea performanțelor. Nu este un manual pentru cei care preferă să se ocupe de treburi neînsemnate, izolându‑se într‑un colț al organizației din care fac parte. Mai curând, este o pledoarie ferventă pentru reinventarea managementului așa cum îl cunoaștem – regândind premisele fundamentale pe care se bazează capitalismul, instituțiile și viața profesională.

Nu este o carte care îi omagiază pe câștigătorii de astăzi. Nu este o celebrare a companiilor care au avut izbânzi remarcabile până în momentul de față. Mai degrabă, este un proiect destinat creării unor organizații capabile să se adecveze viitorului și naturii umane.

În mod evident, există o mulțime de lucruri care contează acum, printre care social media, „cantitățile imense de date“, piețele emergente, colaborarea virtuală, managementul riscului, inovația deschisă și sustenabilitatea. Dar, într‑o lume a certitudinilor parțiale și a încrederii greu încercate, anumite lucruri contează mai mult decât altele. Spre deosebire de nenumăratele provocări cu care se confruntă organizațiile, potențialul leadershipului este unul limitat. Din acest motiv, trebuie să spunem clar și răspicat ce contează cu adevărat acum. Așadar, puneți‑vă următoarea întrebare: care sunt provocările fundamentale și decisive de care va depinde succesul sau eșecul organizației dumneavoastră în anii ce vor veni? Pentru mine, chestiunile de maximă importanță sunt în număr de cinci: valori, inovație, adaptabilitate, pasiune și ideologie. Iată rațiunile pentru care acord o preponderență majoră acestor elemente…

Valorile: Într‑o economie a pieței libere vor exista întotdeauna excese, dar, în ultimii ani, lăcomia bancherilor și lipsa de principii a celor care ocupă funcții de CEO par a fi de neoprit în stabilirea unor noi recorduri de iresponsabilitate egocentrică. Într‑o lume dreaptă, aceștia ar fi aduși în fața justiției pentru defăimarea capitalismului. Deloc surprinzător, marile corporații se numără la ora actuală printre cele mai puțin credibile instituții din societate. Erodarea încrederii a adus cu sine o nevoie din ce în ce mai acută de a reglementa afacerile. Pentru a schimba cursul acestei tendințe, se impune inițierea unei renașteri morale în afaceri. Interesele părților implicate nu sunt întotdeauna convergente, dar poziția lor pare a fi unanimă cu privire la un anumit aspect: valorile contează acum mai mult ca niciodată.

Inovația: Într‑o economie globală extrem de interconectată, produsele și strategiile de succes sunt plagiate cu rapiditate. În absența inovației continue, succesul este efemer. Cu toate acestea, nicio companie dintr‑o sută nu a transformat inovația în îndatorirea tuturor, zi de zi. În majoritatea organizațiilor, inovația apare mai degrabă „în ciuda sistemului“ decât datorită acestuia. Ceea ce constituie o problemă, căci inovația este singura strategie sustenabilă, cu ajutorul căreia se poate crea valoare pe termen lung. După un deceniu în care s‑a vorbit despre inovație, a venit timpul să eliminăm breșa dintre retorică și realitate. Pentru a face acest lucru, va trebui să recalibrăm prioritățile și să restructurăm mentalitățile. Nu va fi ușor, dar nu avem de ales, căci inovația contează astăzi mai mult ca niciodată.

Adaptabilitatea: Odată cu accelerarea schimbării, trebuie să întețim ritmul reînnoirii strategice. Problema este că schimbările profunde survin aproape întotdeauna pe fondul unei crize; sunt lente, traumatice și costisitoare. În cele mai multe organizații, există prea multe lucruri care perpetuează trecutul și prea puține care încurajează schimbarea proactivă. „Adepții trecutului“ sunt de obicei mai puternici decât „adepții viitorului“. Acesta este motivul pentru care deținătorii unui anumit statut pierd în general în fața nou‑veniților, care nu sunt îngrădiți de trecut. Într‑o lume în care liderii unor domenii de activitate pot fi declasați peste noapte, singura modalitate de a perpetua succesul este aceea de a‑l reinventa. De aceea, adaptabilitatea contează acum mai mult ca niciodată.

Pasiunea: Inovația și voința de schimbare sunt produsele pasiunii. Sunt fructul nemulțumirii legitime față de situația existentă. Din păcate, în general, bucuria e străină de locul de muncă. Regulile meschine, obiectivele mărunte și structurile piramidale storc vitalitatea emoțională a muncii. Poate că acest aspect nu conta în economia cunoașterii, dar contează enorm în economia creativă. Astăzi, clienții așteaptă lucruri excepționale, însă puține companii sunt capabile să le ofere. Problema nu e lipsa de competență, ci lipsa ardorii. În afaceri, ca și în viață, diferența dintre „insipid“ și „inspirat“ constă în pasiune. Având în vedere că recursul la mediocritate se diminuează cu rapiditate, pasiunea contează acum mai mult ca niciodată.

Ideologia: De ce organizațiile par a fi mai puțin adaptabile, mai puțin inovatoare, mai puțin viguroase și nobile decât oamenii care lucrează în cadrul lor? Ce le face să fie inumane? Răspunsul: ideologia leadershipului, care venerează ideea de control. În ciuda argumentelor retorice care se străduiesc să susțină contrariul, controlul este principala preocupare a celor mai mulți manageri și a sistemelor de conducere. Deși conformarea (față de bugete, obiective de performanță, strategii operaționale și reguli de lucru) creează valoare economică, aceasta e mult mai mică decât era cândva. Astăzi, valoarea este creată de un produs extraordinar și surprinzător, de o minunată campanie media inedită și de experiența complet nouă pe care o trăiește consumatorul. Problema e că, într‑un regim în care controlul deține supremația, unicitatea este repudiată. Alegerea e inechivocă: ne putem resemna cu faptul că organizațiile noastre nu vor fi niciodată mai adaptabile, mai inovatoare sau mai inspirate decât sunt în momentul de față sau putem căuta o alternativă la dogma controlului. Îmbunătățirea proceselor și a modelelor de afaceri nu este suficientă – avem nevoie de principii superioare de afaceri. De aceea, ideologia contează acum mai mult decât niciodată.

Problemele de mai sus sunt majore și spinoase. Pentru a le soluționa, trebuie să ne aventurăm dincolo de limitele familiare ale „managementului consacrat“. Totodată, sunt chestiuni nuanțate și diverse. Astfel că, în loc să le reduc la câteva speculații simpliste („să tragem cu toții în aceeași direcție“), am alcătuit un cvintet de perspective complementare asupra acestor teme cruciale. Dacă facem o socoteală, rezultă 25 de capitole. Nu vă faceți griji – sunt (cele mai multe) scurte și au un caracter modular. Nu trebuie să parcurgeți toate cele 376 de pagini. Puteți să vă înfruptați cu ce doriți, în funcție de interesele pe care le aveți. Sunteți invitați nu la un banchet cu șapte feluri de mâncare, ci la un bufet deschis. Poftă bună!”

Gary Hamel predă management strategic și internațional în cadrul London Business School şi e considerat unul dintre cei mai apreciați experți în management la nivel mondial. Revista The Economist l-a numit „guru suveran al strategiei”, Fortune, „expert mondial în strategia afacerilor”, iar de curând The Wall Street Journal i-a acordat lui Gary Hamel titlul de cel mai influent gânditor de business din lume.

Ce contează acum face parte din Co-Lecția de Leadership, un proiect al editurii Publica realizat împreună cu Fundația Post-Privatizare.