Ce e nou la Publica?

Titluri, colecții, proiecte noi

Când plantele merită un toast

Cu toții știm că la baza vinului stau diverse varietăți de struguri, că scotch-ul s-a născut din orz, tequila din agave, sucul de lime proaspătă e vital într-un mojito, iar măslina este tare arătoasă în paharul de martini. amy stewart, drunken botanist, botanistul euforic, publica extra

Amy Stewart explorează varietatea amețitoare de plante, mirodenii, flori, copaci, fructe și ciuperci de care s-au folosit oamenii de-a lungul secolelor – cu ingeniozitate sau din pură disperare – pentru a le transforma în alcool. Combinația de biologie, chimie, istorie, etimologie și mixologie, alături de 50 de rețete de băuturi și sugestii de cultivare, ilustrații fermecătoare și anecdote amuzante și informative, fac din Botanistul euforic o carte care cu siguranță va fi o sursă de consultare constantă.

E o carte recomandată celor care apreciază o băutură bună, celor pasionați de plante și grădinărit (chiar dacă grădina e de fapt o jardinieră), barmanilor și celor care vor să știe cele mai interesante detalii despre ce anume se află în paharele petrecăreților.

Cartea explorează alfabetic și în detaliu plantele clasice care stau la baza băuturilor, apoi ne prezintă ierburile și mirodeniile, florile, fructele, nucile și semințele pe care le folosim pentru infuzare. Iar la final, Amy ne duce la o plimbare prin grădină, să culegem și să garnisim paharele și băuturile cu acel element vizual și care dă nota finală băuturii preferate.

amy stewart, drunken botanist, botanistul euforic, publica extra

Iată, mai jos, direct de la Amy cum poți avea o grădină de plante aromatice. Ni se pare doar nouă sau ideea cu barul încorporat e tare cool?

Istoria umană văzută prin lentila geneticii

 

Adam Rutherford este unul dintre cei mai cunoscuți comunicatori din domeniul științelor. A studiat genetica la University College din Londra și, în timpul doctoratului pe tema dezvoltării ochiului, a făcut parte din echipa care a identificat prima cauză genetică a unei forme de orbire manifestată la copii. Este autorul bestsellerului despre originea vieții și biologia sintetică Creation, autor de texte științifice pentru The Guardian, consultant științific pentru filme (Biophilia Live, Kingsman: The Secret Service, World War Z, Ex Machina), om de radio și televiziune (diverse serii științifice BBC Radio 4 și BBC).

Adam Rutherford: În celulele organismului tău porți un poem epic. O saga incomparabilă, enormă, unică, întortocheată. Acum aproximativ un deceniu, la 50 de ani după descoperirea dublului helix, ajunseserăm atât de pricepuți la interpretarea ADN-ului încât codul nostru genetic a devenit o sursă istorică, un text de studiat. Genomul, genele și ADN-ul documentează călătoria vieții pe Pământ – patru miliarde de ani de încercări și erori care au dus la apariția ta. Genomul reprezintă totalitatea ADN-ului din tine, cu toate cele trei miliarde de litere ale lui, iar metoda lui de formare – toată povestea misterioasă (din punct de vedere biologic) cu sexul – îl face unic pentru fiecare persoană. Amprenta aceasta genetică nu numai că nu se regăsește la nimeni altcineva, dar se deosebește de a oricăruia din cele 107 miliarde de oameni care au trăit vreodată. Același lucru este valabil și la gemenii identici, ale căror genomuri sunt de nedeosebit la început, dar se diferențiază treptat la câteva momente după concepție.

Genomul uman s-a dovedit cu mult mai interesant și mai complicat decât ar fi putut anticipa cineva, inclusiv numeroșii geneticieni, care au în continuare de lucru și își câștigă pâinea din asta, la un deceniu de la presupusa încheiere a Proiectului Genomului Uman. Când discutăm despre genetică, cu greu îți poți da seama care este adevărata explicație a acestei complexități și cât de limitați suntem în încercarea de a o înțelege cu adevărat.

genetica, scurta istorie a tuturor, brief history of everyone, adam rutherford

Scurtă istorie a tuturor este portretul nostru și al devenirii noastre și spune povestea fiecăruia dintre cei 100 de miliarde de oameni moderni care au văzut vreodată lumina zilei. În același timp, este povestea noastră colectivă, pentru că fiecare purtăm în genom istoria speciei – nașteri, morți, boli, războaie, foamete, migrații și sex.

 

Povestea fetiței născute prea devreme

„A venit pe lume la graniţa dintre ce este posibil şi ce este corect, pe tărâmul umbrit dintre viaţă şi moarte, sfidare şi speranţă. Ochii erau închişi, lipiţi. Oasele craniului erau formate doar pe jumătate și, din acest motiv, capul era mai degrabă moale decât solid. Pielea era atât de transparentă încât îi puteam vedea inima pulsându‑i ca un pumn încleştat.

Medicii şi asistentele roiau în jurul cutiei ei de plastic; își invocau toate talentele, își puneau în funcţiune toate maşinăriile și lucrau la limita capacităţii umane, ca să o ţină lângă noi. Nu a trecut mult și am uitat ce zi era, ce făceam înainte să ajungem acolo – locurile noastre de muncă, planurile noastre, vanităţile care ne definiseră. Fuseserăm aruncaţi într‑un tunel şi înaintaserăm în negura lui atât de mult încât nu mai era cale de întoarcere.

Ea era tot timpul pe moarte, apoi nu mai era, apoi era din nou. Încet‑încet ne‑am dat seama că singura scăpare era să creăm pentru ea o lume dincolo de incubator. Aşa se face că i‑am umplut noaptea nesfârşită cu activități firești, i‑am cântat cântece despre soare şi i‑am citit cărţi în care copiii puteau să zboare. I‑am povestit despre cât ne‑am luptat ca să fie a noastră. I‑am spus despre lucrurile care ne‑au supus, despre momentele care ne‑au frânt. Despre fragilităţile şi eşecurile care au conspirat împotriva conceperii ei.

Poate că, dacă reuşeam să‑i ţinem trează curiozitatea despre ce urma să se întâmple, avea să rămână cu noi până în zori.”

Partea frumoasă la nonficțiune e că, după ce citești o carte, poți găsi mai multe informații sau poți interacționa cu autorii și personajele principale. Juniper are acum 6 ani și merge la grădiniță. Îi plac găinile, markerele, Bruce Springsteen. Vrea ca Hermione Granger să fie Președinte. Să o descoperi pe Juniper după lecturarea cărții este o bucurie: poți da follow blogului ei Junebug și paginii ei de facebook, Juniper French.

Pozele sunt preluate de pe pagina de facebook Juniper French.

Învață să gândești ca un designer

Uită‑te în jurul tău. Priveşte biroul sau clădirea, scaunul pe care stai, tableta, mouse-ul sau smartphone‑ul pe care poate îl ţii în mână.

Orice lucru care ne înconjoară a fost proiectat de un designer. Şi fiecare proiect a început de la o problemă. Problema de a nu putea să asculţi multă muzică fără să cari după tine un geamantan de CD‑uri este motivul pentru care acum poţi asculta 3 000 de cântece redate de un obiect pătrat de 3 centimetri pătrați, prins de cămaşă. Doar datorită unei probleme, telefonul tău ţi se potriveşte perfect în palmă, bateria laptopului tău ţine cinci ore, iar alarma ceasului sună ca un ciripit de păsărele. Poate că alarma enervantă a ceasului nu ţi se pare o problemă chiar atât de mare în ansamblul general al vieţii, dar a fost suficient de problematică pentru nişte oameni care nu voiau să‑ş‑şi înceapă fiecare dimineaţă în bipăitul agasant al unui deşteptător obişnuit. Problemele sunt motivul pentru care ai apă curentă şi izolaţie termică acasă. Toaleta a fost creată din cauza unei probleme. Periuţele de dinţi au fost inventate ca urmare a unei probleme. Scaunele au fost create pentru că cineva, undeva, a vrut să rezolve o problemă importantă: statul pe pietre provoacă dureri de fund.

Gândirea centrată pe design te va ajuta să‑ţi rezolvi propriile probleme de proiectare a vieţii. Tot ceea ce ne face traiul zilnic mai uşor, mai productiv, mai agreabil şi mai plăcut a fost creat ca urmare a unei probleme şi pentru că un designer sau o echipă de designeri de undeva din lume s‑au străduit să rezolve acea problemă. Spaţiile în care locuim, muncim şi ne jucăm au fost, toate, proiectate spre a ne îmbunătăţi viaţa, munca şi joaca. Indiferent unde ne‑am uita în lumea noastră exterioară, putem vedea ce se întâmplă atunci când designerii se ocupă de probleme. Putem vedea beneficiile gândirii de designer.

Designul nu funcţionează doar pentru crearea unor obiecte cool; funcţionează şi pentru crearea unei vieţi cool. Poţi folosi gândirea centrată pe design pentru a crea o viaţă cu sens, plină de bucurii şi satisfacţii. Nu contează cine eşti sau ai fost, ce faci sau ce ai făcut ca să‑ţi câştigi existenţa, cât de tânăr sau de bătrân eşti – pentru a‑ţi proiecta cariera şi viaţa poţi folosi acelaşi tip de gândire care a creat cele mai uimitoare tehnologii, produse şi spaţii. designing your life, stanford

O viaţă bine proiectată este o viaţă generatoare – este constant creativă, productivă, schimbătoare, evolutivă şi permite oricând apariţia surprizelor. Obţii din ea mai mult decât ceea ce ai investit.

Cel mai popular curs de la Stanford nu este despre IT. Este unul opțional și se numește Life Design. Profesorii Bill Burnett și Dave Evans îl susțin, și datorită apariției cărții lor – Designing your life – nu trebuie să te înscrii la cursurile celebrei universități pentru a avea acces la acest curs despre care mulți atestă că funcționează.

Bill este director executiv al Programului de Design de la Stanford. A lucrat la nenumărate proiecte, de la laptopurile Apple PowerBook până la figurinele originale Star Wars. Deţine un număr semnificativ de brevete de mecanică și design și a câștigat premii pentru proiectarea mai multor produse. Dave este director al Laboratorului de Life Design de la Stanford; la începutul carierei sale a lucrat pentru Apple, unde a condus echipa care a proiectat mouse-ul și a introdus tipărirea laser pe scară largă. Ulterior, a contribuit la înfiinţarea dezvoltatorului de jocuri video de pionierat Electronic Arts.

Ascultă sau citește dialogul lui Shankar Vedantam (NPR) și Dave Evans: Design Thinking Could Help Those Who Want to Get Unstuck.

 

12345