Andreea Esca vs. Karim Rashid

diyONE Man
Cine este Karim Rashid?

“Am auzit toate definitiile posibile in ceea ce ma priveste si sunt de acord cu toate. Am fost numit Dumnezeul designului si am fost considerat kitsch; Am fost privit ca un business man sau ca un artist excentric. Am fost numit pantera roz a designului, „the thin white duke of design”, poetul plasticului, si asa mai departe. Sincer, nu prea imi pasa. Eu m-as descrie ca o persoana care doreste ca lumea sa fie cel mai frumos, inteligent, linistit si inspirational loc. Vreau sa am libertate de creatie si sa depasesc intotdeauna limitele.”

Andreea Esca: Cand v-ati dat seama ca arta poate deveni o adevarata profesie pentru dumneavoastra?
Karim Rashid: Mi-am dat seama care este misiunea mea in viata de la 5 ani. Am inceput sa fac schite, cand eram cu tatal meu in Anglia unde el picta niste biserici. El m-a invatat cum sa privesc obiectele si mi-a explicat cum se deseneaza cu perspectiva. Mi-a mai spus ca as putea sa desenez orice si sa transmit orice senzatie prin desen. Dintotdeauna am stiut ca o sa fiu un designer complet. Mi-am petrecut ore intregi desenand si imaginandu-mi cum va arata lumea viitorului. Si am mai stiut ca noile viziuni ale cladirilor, masinilor, mobilei, hainelor, artei o sa fie intr-adevar inspirationale, digitale, infostetice.

A.E.: De ce majoritatea designerilor din zilele noastre sunt asa de “alb-negru”?
K.R.: Nu stiu. Dar mie nu-mi place sa fiu ca un urbanist imbracat in negru. Negrul este prea simplu, prea macabru, prea nocturn, prea pesimist.

A.E.: De unde vin culorile pe care le folositi?
K.R.: Folosesc culori pentru a crea forme, senzatii, stari si pentru a atinge coarda sensibila a omului. Culoarea nu este doar o simpla culoare intangibila, ea este ceva foarte real, foarte puternic si cu prezenta fizica.

A.E.: Care este istoria formelor folosite?
K.R.: Forma trebuie sa iasa din forma. Daca desenezi forme doar de dragul formelor, acestea nu vor avea niciodata personalitate, nu ne vor transmite nimic. Trebuie sa vezi mai departe de forma, ca sa intelegi limbajul artei.

A.E.: Brandul favorit?
K.R.: Eu. De fapt nu sunt un brand, sunt un designer. Dar lumea nu percepe designerii, ci brandurile, asa ca acum am inceput si eu sa ma vad ca un brand.

A.E.: Care sunt materialele preferate?
K.R.: Imi plac toate, dar depinde de fiecare proiect in parte ce anume voi folosi. Nu plec niciodata avand un anume material in cap. Urmaresc forma, iar ea ma duce catre materialul din care va fi facuta. Ceea ce vreau insa este sa fie ceva senzual, uman si, daca este posibil, sa gasesc si o forma noua, care nu a mai existat niciodata. Ma sprijin mult si pe tehnologia de care dispunem in zilele noastre. Acum putem da nastere unor forme din diverse materiale, care pe vremuri nu puteau fi produse. Faptul ca putem lucra cu plastic fluid ii ajuta mult pe designeri sa experimenteze extrem de multe forme.

A.E.: Care va este filosofia?
K.R.: Incerc sa reconstruiesc banalul si sa schimb mediul inconjurator, propunandu-le oamenilor obiecte noi, pentru noi activitati, din diverse domenii. Vreau sa democratizez designul. Sa fac oamenii sa traiasca in prezent, nu in trecut. Incerc sa fac in asa fel incat sa nu mai existe o bariera intre arta „inalta” si cea pentru „muritori”. Toata lumea trebuie sa aiba acces la frumos si la modern.

A.E.: Ce stiti despre Romania?
K.R.: Sunt fascinat de Europa de Est in general. Pentru mine, Paris, Londra, Milano, Barcelona si chiar New-York-ul au devenit banale. Nu ma mai inspira. Cred ca Europa de Est e noua zona de interes. Aici, orasele sunt dornice sa se reconstruiasca pe plan intelectual, artistic, dupa ce ani de zile au fost sub ocupatie comunista, incat poti sa simti cum se dezvolta extrem de rapid.

A.E.: Ce persoana v-a influentat cel mai mult in viata?
K.R.: Tatal meu, care m-a invatat sa desenez si sa vad lumea ca designer.

A.E.: Pe cine admirati?
K.R.: Pictori ca Rosenquist, Wesselman, Warhol, Peter Hailey, Albert Oelen, sculptori ca Naum Gabo, Moholy Nagy, Brancusi, Arp si Noguchi. Regizori ca David Lynch, Mike Figgis, artisti contemporani ca Dutchman, Gober, Charles Ray, Koons, Peter Hailey, Noriko Mori, Dan Graham, Robert Irwin, Mayijima, Pipilotti Rist, Chapman Brothers, Donald Judd, Turrell, filosofii Paul Virilio, Jean Baudrillard, Bachelard, Lyotard, Jacques Derrida si Tufen Orel. Muzicieni precum Kraftwerk, Moby, Luomo, Tiesto, Dirk Diggler, Miles Davis, Phil Manzanera, Roxy Music, David Bowie, Elton John, Chicago, Cure, Passport, Deodato, Camel, Brian Eno, Pink Floyd, Giorgio Moroder.

A.E.: Ce hotel va place cel mai mult?
K.R.: Eu, personal, sunt indragostit de Semiramis. Calatoresc 230 de zile pe an. Traiesc in hoteluri. Dar hotelul meu favorit este Semiramis, din Atena. Este un hotel intim, care iti transmite energie pozitiva, experienta inaltatoare, cultura, design si arta la un loc; este un loc pentru noi experiente contemporane. Te face sa te relaxezi, sa te bucuri, sa lucrezi, sa traiesti ceva nou, altfel decat in orice loc din lume. Spatiile sunt conceptuale si sunt compuse din arta, tehnologie, vizual, texturi colorate. Ii ofera omului tot ceea ce isi doreste el, de fapt, in subconstient.

A.E.: Care este creatia de care sunteti cel mai mandru?
K.R.: Hotelul Semiramis. S-a vorbit foarte mult despre el in toata presa. A castigat numeroase premii in domeniu, iar Condé Nast Traveller l-a ales intre cele mai bune 60 de hoteluri din toata lumea, asa ca sunt foarte fericit. In patru ani de existenta, hotelul nu a avut nicio critica proasta.

A.E.: Ce designeri v-au inspirat?
K.R.: M-au inspirat foarte multi de-a lungul timpului si mi-ar placea sa am cate o opera a fiecaruia dintre ei, in apartamentul meu: Noguchi, Munari, Mollino, Sottsass, Keisler, Kuramata, Fuller, Stark.

A.E.: Cu ce companii ati lucrat cel mai bine?
K.R.: Lucrand cu Veuve Clicquot, am avut mari satisfactii. Ei vor obiecte frumoase. Si cu Method a fost placut sa cooperez, pentru ca sunt pasionati de obiecte cu o linie foarte „democratica”.
A.E.: Folositi obiectele pe care le-ati creat?
K.R.: Casa mea este echipata cu lucruri facute de mine, in procent de 90 la suta.

A.E.: Aveti un Master Card negru Hyundai?
K.R.: Da, dar nu-l folosesc pentru ca nu acumuleaza mile de zbor.

A.E.: Ce va considerati: designer, DJ, artist?
K.R.: Designul, arhitectura, filmul, arta, muzica, toate sunt acelasi lucru pentru mine: toate vorbesc despre redefinirea si retrairea experientei umane, o experinta total senzoriala, care se adreseaza puterii de comunicare a fiintei umane. Designul da o forma vietii contemporane. Asa cum arta isi gaseste ideile in viata de zi cu zi, asa si viata trebuie sa preia idei din arta.

*Interviu preluat din revista The One Magazine, editia octombrie 2008.